Cookie
Accidente rutiere în care procesul de aflare a adevărului a fost viciat !
Caz M. F.
În toamna anului 2020, pe un drum județean din Ialomița, s-a produs un accident rutier în urma căruia un tânăr de 15 ani, în calitate de pieton/biciclist (vom detalia în continuare), a suferit leziuni traumatice severe, fiind diagnosticat cu tetraplegie.
Conducătorul auto care a produs accidentul, fiind sub influența alcoolului – 3,03 mg%o, alcool în sange - a circulat cu o viteza de cca. 52 km/h și a lovit victima care se deplasa pe partea dreaptă a drumului, în direcția de mers a vehiculului.
Neconformități care au viciat procesul de aflare a adevărului:
Din punct de vedere al dinamicii accidentului, elementul care a generat opinii contradictorii a fost legat de calitatea de participant la trafic atribuită victimei în accident, respectiv de pieton sau de biciclist.
Această diferențiere este esențială întrucât utilizarea părții carosabile diferă prin raportare la cele două categorii de participanți la trafic. Astfel, dacă pietonul are obligați a de a se deplasa pe partea stângă în direcția de mers, biciclistul are obligația de a se deplasa pe partea dreaptă în direcția de mers. Această diferențiere are relevanță la stabilirea răspunderii în producerea evenimentului și implicit la stabilirea despăgubirii.
Ipoteza pe care a mers expertului judiciar, ipoteză îmbrățișată și de organele judiciare, a fost aceea conform căreia victima se deplasa pe partea dreaptă a părții carosabile în direcția de mers a vehiculului, în calitate de pieton, ținând de ghidon, pe partea sa dreaptă, o bicicletă. Conducătorul auto care se afla sub influența alcoolului, nu a observat prezența pietonului pe carosabil și astfel a existat un impact între partea frontală dreapta a vehiculului și pieton, fiind implicată și bicicleta.
Pe capota motor a vehicului a fost indentificată o urmă de deformare apreciată de expert a fi produsă în urma impactului cu bicicleta, existând corespondență de înălțime, formă și mecanism de producere. Această urmă a reprezentat elementul de reper cu ajutorul căruia expertul a poziționat atât bicicleta, cât și victima, în raport cu autovehiculul, în momentul impactului.
Dacă analizăm în detaliu fotografia judiciară care evidențiază avariile autovehiculului în partea frontală ( IMAGINEA 1), vom putea observa pe capota motor și o urmă de destratificare, respectiv de înlăturare a peliculei de praf de pe elementul de caroserie analizat, creată prin frecarea corpului victimei de capota motor a vehiculului.
Urma de destratificare se prelungește pe caroseria mașinii în direcția față – spate, printr-o urmă provenită din spargerea parbrizului ca urmare a contactului cu corpul victimei.
IMAGINEA 1.
Deși urma de destratificare este, așa cum se poate observa din fotografia judiciară, în continuarea urmei de tamponare produsă între autovehicul și bicicletă, evidențiind că victima și bicicleta se aflau pe aceeași axă în fața autovehiculului, în raport cu acesta, expertul a reținut că victima și bicicleta erau poziționate pe axe diferite în fața autovehicului, astfel cu este evidențiat în IMAGINEA 2.
IMAGINEA 2.
Dacă o astfel de ipoteză ar fi fost reală, contactul victimei cu autovehiculul ar fi generat avarii în partea frontală (posibil bară față și capota motor, în partea frontală) dar ar fi generat OBLIGATORIU urma de destratificare pe partea de capotă aferentă poziției victimei, respectiv centrală și central-stânga. Totodată urma provenită din spargerea parbrizului ar fi fost poziționata diferit, respectiv pe partea centrală și stânga a parbrizului.
Având în vedere aceste aspecte, suntem îndreptățiți să apreciem că singura ipoteză care ar suprapune mecanismul de producere a urmelor de pe vehicul cu cele create de impactul cu victima și bicicleta ar fi fost cea în care victima se afla pe bicicletă, așa cum se poate observa din IMAGINEA 3.
IMAGINEA 3.
Această ipoteză este confirmată inclusiv de analiza dinamicii producerii leziunilor suferite de victimă, prezente de la șold, în sus, spre cutia craniană, leziuni inexistente în zona membrelor inferioare, acolo unde ar fi fost primul contact între vehicul și pieton, un contact important având în vedere viteza de deplasare a autovehiculului de peste 50 km/h.